Cap.21 Dumne-zeu modifica creatia originala



Cea de a doua “creatie”, descrisa in versetele biblice, este opera dumne-zeului Iehova. Asa cum am sa va demonstrez, aceasta nu este decat o modificare genetica a fiintelor care au existat la inceput, si o selectie artificiala a ceea ce trebuia sa ramana din adevarata creatie. In aceasta povestire nu mai apar zilele in care sunt facute fiintele, ci pregatirea pamantului pentru a fi locuit, de catre insusi dumne-zeu. Asa cum am vazut in prima creatie, el nu a facut pamantul, pentru ca acesta iese singur din apele care l-au creat. De asemenea, dumne-zeu nu poate sa il faca sa rodeasca pentru ca si de aceasta data cea care poate sa dea viata pe pamant, este tot apa.

Acest aspect este subliniat extrem de clar in Geneza 2/ 5-6 “Pe câmp nu se afla nici un copăcel, iar iarba de pe el nu începuse a odrăsli, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și nu avea cine sa il lucreze. Ci numai abur ieşea din pământ şi umezea toată faţa pământului.” Inca o data falsificatorii ii atribuie lui Iehova ceva ce el nu putea face. Pamantul dadea roade pentru ca apa il umezea ca un abur care iesea din el. Deci, pamantul nu rodeste pentru ca asa vrea Iehova, ci pentru ca apa il face fertil.

In a doua poveste a creatiei, dumne-zeu nu mai ordona sa creasca iarba si pomii singuri, pentru ca nimic nu se facea la comanda sa, ci Geneza 2/8 “Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit.” Ahaa, deci acum a sadit el o gradina, nu a mai ordonat ca altii sa faca ceea ce voia el !! Nu vi se pare ciudat sa aflati ca asa dintr-o data Iehova se apuca de plantat o gradina?? De ce oare nu a mai dat ordine, ci a invatat sa tina sapa in mana? Geneza 2/9 “Şi a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere şi cu roade bune de mâncat.” Deci dupa ce le-a sadit cu seminte din prima creatie, acestea au inceput sa creasca si sa rodeasca. De aceasta data el nu mai apare pe post de scamator care facea sa apara si sa dispara totul. De aceasta data a pus osul la treaba ca orice om gospodar care vrea sa aiba o gradina.

Gradina pe care o plasmuieste nu putea sa rodeasca doar pentru ca el comanda sa iasa roade, ci pentru ca Geneza 2/10 “… din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se împărţea în patru braţe.” Ati vazut cum este usor sa pui botul la tot felul de basme cu scamatorii facute de naluci ceresti, in loc sa intelegi cum apa face aceste minuni? Dupa ce Iehova se straduieste sa personalizeze ceea ce trebuia sa creasca in gradina lui, se gandeste ca ar fi bine sa faca un gradinar care sa o ingrijeasca. Acesta era un sclav care trebuia sa stea si sa lucreze pamantul in locul lui, deoarece din gura nu se face nimic. Sa nu va mai aud spunand ca Adam si Eva au trait ca bastanii in paradis. Nu. Ei au fost dusi in gradina cu un scop murdar: Geneza 2/15 “Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse şi l-a pus în grădina cea din Eden, ca s-o lucreze şi s-o păzească. Cu alte cuvinte, omul nu a fost creat ca sa huzureasca sau ca sa fie iubit de dumne-zeu, ci pentru a fi gradinarul raiului. Dumne-zeu il face pe om in alta parte, iar apoi il duce in gradina zeilor, asa cum se vede in paragraful de deasupra.

Acum sa vedem cum a fost facut omul de catre Iehova. Geneza 2/ 7 “Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie.” Din acest paragraf se vede modul diferit in care este adus la lumina omul creat de stafia biblica. In prima creatie, omul a fost facut in ziua a sasea, dar acel om a vazut lumina zilei la fel ca orice alta fiinta creata de Mama Natura. El era O FIINTA VIE de la inceput si tot de la inceput ei au fost creati pereche, barbat si femeie.

In a doua “creatie” se spune ca dumne-zeu il creaza pe om din tarana de parca tarana ar fi plastilina. In realitate, smechera naluca plamadeste un corp gol, dar nu din tarana, ci din ADN-ul altei fiinte existente deja. Dumne-zeu si staful lui nu au creat o fiinta vie, ci un corp mort, fiindca ne spune clar: “dumne-zeu a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie.” Mareata creatie a lui Iehova este un corp fara viata in el, pe care l-a numit Adam. (Adam in traducere inseamna pamant, materie, corp), Peste aceasta mortaciune a suflat “suflare de viata” ca sa il anime, ca sa ii dea viata. Deci Adam nu a fost un om, ci un corp mort in care a introdus spiritul lui sau pe al altor zei. In acest fel a ajuns mortaciunea fiinta vie.

Apoi, ce se gandeste, el?!! Ia sa fac in asa fel, incat aceste corpuri sa se inmultesca singure, la fel ca cele originale. Zis si facut. Il adoarme pe robotul biologic Adam si de aceasta data preleveaza ADN din hibridul pe care l-a creat. Cu acest ADN el creaza un corp complementar cu primul, de aceea Adam spune mandru: Geneza 2/23” Şi a zis Adam: „Iată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru că este luată din bărbatul său.” Deci, corpul femeii a fost creat din ADN-ul hibridului Adam, dar entitatile care le-au dat viata au fost diferite, asa cum vom vedea.

Sumerienii au scris si au si desenat pe tablitele lor cum zeii au creat corpul hibrid rezultat dintr-o impreunare genetica a ovulelor uneia dintre zeitele lor cu spermatozoizii unei fiinte pamantene. Se vad eprubetele si aparatura medicala cu care Enki si Ninhursag au creat corpul uman pe care l-au numit Adapa. Acest nume antic a fost transformat in Biblie in Adam.





Si popoarele Indiei au desenat creatia corpului facut de zei aproape identic ca sumerienii, asa cum puteti vedea in a doua fotografie. Ambele sunt cu 4-5000 de ani mai vechi decat descrierile biblice, care au copiat din aceste carti facatura lor.





Deci dumne-zeu, adica zeii, construiesc apoi un alt corp feminin caruia trebuiau sa ii dea viata. Dupa cum stim, corpul uman este doar o haina in care trebuie sa intre o entitate vie care sa ii dea viata. Daca in Adapa-Adam ei isi pun spiritele lor, in corpul feminin trebuiau sa pacaleasca sufletul ca sa intre. O sa vedem diferenta dintre ele si cine sunt aceste entitati intr-un capitol viitor. Acum pot sa spun doar ca sufletul este adevartul IO, este cel fara de inceput si sfarsit, este alfa si omega este totul si unu, este dumnezeul adevarat pe care toti il cauta pe dinafara. El este Anima Mundi de care vorbeste lumea antica. Sufletul este mama celor vii, este viata insasi, eternitatea, viata fara sfarsit.

Iata de ce atunci cand l-au inventat pe Isus, romanii au spus ca el este dumnezeu intrupat. Pentru ca sufletul este acel dumne-zeu pe care zeii l-au pacalit sa intre in corpul facut de ei. Pe suflet il incarneaza mereu ca sa poata sa ii suga energia infinita datatoare de viata. Fara suflet nu poti sa pleci in alte lumi, ci ramai aici dupa moartea corpului, condamnat sa traiesti doar cat va exista aceasta lume. Ei si-au pierdut sufletul, dar ii fac si pe oameni sa isi piarda eternitatea. In schimbul banilor si a averilor iluzorii, pentru care omul fura, minte, invidiaza ei isi pierd sufletul. Nu mai sunt oameni.

Dumne-zeu pune adevarata viata eterna in corpuri mortale, de aceea spune ca omul nu mai are voie sa atinga copacul cu viata eterna. El pune eternitatea, adica sufletul, in corpurile mortale pe care le-a creat. Corpul lui Adam este unul dintre ei, este imaginea lor, iata de ce omenirea este atat de rea si cruda. Geneza 3/22” Şi a zis Domnul Dumnezeu: „Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!…”

Marele genetician dumne-zeu umbla prin ADN-ul maimutei si face un corp din piele, fara par, fara coada, cu corzi vocale, ma rog, transforma tot ce era natural intr-o specie unica. Aceasta incepe sa se creada stapanul pamantului si al propriilor sai frati, animalele, dar devine sclavul divinitatii. Geneza 3/21” A făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii lui îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat.” Ce dragut! Corpurile acestea au fost modificate din ce in ce mai mult pana a ajunge astazi o malformatie a creatiei, niste mutanti, niste anomalii ale naturii iniziale, niste dobitoace bune de munca, niste scalvi fara minte, orgoliosi ca suntem exceptia de la adevarata creatie. Aceste corpuri au ajuns un fel de capcana pentru suflete. Ele cred ca daca intra in aceste corpuri se pot manifesta in vizibil. In realitate sunt uzate pentru interese meschine. Cu alte cuvinte, dumne-zeu a bagat sufletul intr-un corp mort, caruia ii da viata, iar apoi cu nerusinare spune ca omul a adus moartea in lume. Faptul ca acest corp nu este creat pe pamant ci intr-un laborator sau pe vreo astronava a lui dumne-zeu ne este confirmat tot de Biblie care ne spune ca Geneza 2/15” Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse şi l-a pus în grădina cea din Eden.”

In aceasta modificare a creatiei existente, dumne-zeu geneticianul creaza din ADN-ul existent specii noi de animale pe care le aduce in fata lui Adam pentru a le da un nume. Geneza 2/19-20 “Şi Domnul Dumnezeu, Care făcuse din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului, le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi; aşa ca toate fiinţele vii să se numească precum le va numi Adam. Şi a pus Adam nume tuturor animalelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor sălbatice; dar pentru Adam nu s-a găsit ajutor de potriva lui.”

Te intrebi instantaneu, de ce a facut fiarele pamantului din nou, din moment ce un pic mai spus spunea ca toate au iesit singure din apa sau pamant? Le-a facut din nou pentru ca prima generatie nu mai exista, disparuse. De aceea face o selectie artificiala si creaza alte animale mai mici ca marime, dar mult mai rele. Incepand cu acesta modificare genetica a tuturor corpurilor care devin hibrizi, toate vietuitorele devin insetate de sange. De atunci omul a invatat sa isi vaneze proprii frati si sa ii faca friptura, fiindca carne cruda precum papa leul, omul nu a gustat niciodata, decat sub forma de biftec tartar. Dumne-zeu face omul dupa chipul si asemanarea lui, astfel incat blajinul om sa devina o fiara insetata de sange si de moarte exact ca si el.

In Pentateuc ( cartile lui Moise) exista niste liste extrem de lungi in care dumne-zeu ordona omului ce animale are voie sa manance si ce animale sa nu manance. Acest lucru este in totala opozitie cu prima creatie care ne spune ca omul si animalul mancau toate iarba, frunze, craci si seminte. Deci, din ce motiv se face o distinctie atat de clara si precisa a fratiorilor pe care trebuie sa ii mananci? Pentru ca hrana omului, erau exact acele animale din care el se tragea: cele ierbivore, care nu varsau sange pentru a-si potoli stomacul. In tot capitolul 11 din Levitic puteti sa gasiti lista cu tot ce poate consuma noul om-animal facut de dumne-zeu. Transformarea aceasta genetica facuta de catre zei asupra omului si animalelor a dat nastere la oameni si animale bolnave, insetate de sange, care se vanau unul pe altul.

Din prima creatie facuta de Natura, au luat nastere fiinte vii, care nu se mancau intre ele si nici nu aveau nevoie sa munceasca ca sa se intretina. Natura creatoare nu este ceea ce se intelege astazi prin acest cuvant, ci este o fiinta vie, este mama intregii creatii, care nu a cerut nimic in schimb de la fii sai care o ucid cu bestialitate. Toate popoarele intelepte ale antichitatii au respectat Natura, au protejat-o, au ingrijit-o, au vorbit cu ea si s-au jertfit pentru a o mentine nealterata.

Dumne-zeu a distrus mereu generatiile adevarate sau ceea ce a mai ramas din ele, creand replici ale lor din ce in ce mai mici. De la gigantii de odinioara, vietatile au ajuns azi niste furnici. Nimic din ceea ce exista nu a fost inventat de aceasta generatie actuala. Totul a existat de la inceputuri si totul se repeta intr-un cerc vicios fara sfarsit. Ecleziasticul 1/ 9- 11” Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, aşa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, şi urechea nu oboseşte auzind. Ce a fost va mai fi, şi ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare. Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată ceva nou!”, demult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră. Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; şi ce va mai fi, ce se va întâmpla mai pe urmă, nu va lăsa nicio urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai târziu.“ Ecleziastul 3/15”Ce este a mai fost, şi ce va fi a mai fost; şi Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut.” Ecleziasticul 2/12 “12. Atunci mi-am întors privirile spre înţelepciune, prostie şi nebunie. – Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceea ce s-a făcut şi mai înainte.”

Totul are ciclicitate pentru ca nimic din aceasta mizerie sa nu se sfarseasca, ci sa reinceapa din nou. Aceasta este motivul pentru care acest dumne-zeu in loc sa dea drumul creatiei sa evolueze o tine pe loc ca sa faca acelasi lucru de mii de ani. Aceasta este pepiniera lui de suflete cu care se hraneste. In loc se evolueze, viata a degenerat din ce in ce mai rau pana cand nu va mai fi deloc. Somnul constiintei il va face stapan pe acest dumne-zeu peste viata eterna. Au fost patru generatii umane despre care vorbesc miturile omenirii si toate au fost asasinate de acest kiler. Noi suntem a cincea si ultima.

Fiecare generatie umana se naste din cea care a fost inaintea sa, din acesta cauza oamenii actuali nu isi amintesc nimic din ceea ce a fost la inceput. Fiecare generatie care a urmat a degenerat din ce in ce mai rau, nu numai din punct de vedere al marimii fizice, ci din punct de vedere al intelepciunii, al constiintei si al cunoasterii de sine. Biblia, cartea atat de controversata a lumii, nu se numeste degeaba cartea de capatai a omenirii. Ea este mitul lumii antice originale, dar si al celorlalte generatii care au urmat.

Omul antic a lasat scris ca radacina este mereu aceeasi, deoarece este singura care mentine si da nastere la tot. Ea nu poate fi nici atinsa nici modificata, asa, cum s-a intamplat cu copacul iesit la lumina. Copacul a fost tait, rupt, ars, distrus astfel incat sa nu mai stii niciodata de unde te tragi, dar radacina a ramas intacta si ascunsa. In versetele de mai jos, Nabucodonosor, rege al Babiloniei, ii povesteste lui Daniel visul sau pe care nimeni nu putea sa il talmaceasca.

Daniel 7-13 “Vedenia pe care am avut-o, când eram culcat în patul meu, a fost: „Mă uitam şi iată un copac în mijlocul pământului, înalt foarte. Copacul creştea şi era puternic şi vârful lui ajungea până la cer şi se putea vedea până la capătul pământului. Frunzişul lui era frumos şi roadele lui multe, şi hrană pentru toţi se afla în el. Sub el căutau umbră fiarele câmpului, iar în ramurile lui îşi făceau cuiburi păsările cerului şi din el se hrăneau toate vieţuitoarele. Priveam în vedenia pe care am avut-o, când eram în patul meu şi iată un înger, un sfânt, se cobora din ceruri; El a strigat cu glas tare şi a poruncit aşa: Doborâţi copacul şi tăiaţi-i crengile, scuturaţi frunzele lui şi împrăştiaţi roadele lui, ca animalele să fugă de sub el şi păsările din frunzişul lui! Iar butucul şi rădăcinile să rămână în pământ în legături de fier şi de aramă, în iarba câmpului! Din roua cerului să fie udat şi cu dobitoacele câmpului să împartă iarba pământului. Inima lui să nu mai fie inimă de om, ci o inimă de dobitoc să-i fie dată şi şapte ani să treacă peste el!”

Daniel ii spune regelui ca acest copac ar fi el in persoana. Datorita poruncii ingerului care vine sa execute acesta pedepsa, regele va fi distrus. Va fi aruncat in bezana, iar inima sa nu va mai fi umana, ci va deveni inima unei fiare, iar el va deveni nebun sapte ani. Cu fiarele padurii va manca si padurea va deveni casa lui. Aceasta explicatie pusa in gura lui Daniel, este neadevarata pentru ca Nabucodonosor nu a fost nebun nici macar o zi din viata sa si nu a stat cu fiarele padurii decat in vise.

Explicatia care a fost ascunsa este alta. Acest copac reprezenta regatul cerului si al pamantului, toata creatia care a devenit extrem de mare si numeroasa astfel incat a cuprins tot pamantul. Cineva din afara pamantului, un extraterstru, a venit si a distrus totul. Copacul a murit, iar vietuitoarele au devenit salbatice, fara suflet, dar acest lucru era doar temporar.

Acest lucru ne este confirmat de un verset din Matei, care este o pilda a lui Isus, in care se mentioneaza ca regatul cerului si al pamantului este asemeni unei mici graunte care a crescut atat de mare incat a acoperit tot pamantul. Matei 13/ 31-32 “O altă pildă le-a pus înainte, zicând: Împărăţia cerurilor este asemenea grăuntelui de muştar, pe care, luându-l, omul l-a semănat în ţarina sa, Şi care este mai mic decât toate seminţele, dar când a crescut este mai mare decât toate legumele şi se face pom, încât vin păsările cerului şi se sălăşluiesc în ramurile lui.”

Tot despre radacinile neatinse se vorbeste in Romanii 11/16-17 “Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, şi frământătura este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt. Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit printre cele rămase, şi părtaş te-ai făcut rădăcinii şi grăsimii măslinului.”

Vedeti, radacinile in toate paragrafe nu pot fi atinse pentru ca sunt sacre. Creatia poate sa se impreune sau sa se altoiasca sau poate fi modificata genetic, dar radacina trebuie sa ramana intacta fiindca fara ea totul ar pieri. Inima buna a omului a fost inlocuita cu o inima de bestie, asa cum spune Daniel, pentru ca in ziua de astazi omul si-a vandut sufletul pentru a avea tehnologie, case, masini, functii, pierzandu-si omenia, bunatatea, bunul simt, spiritul pentru adevar. Omul a renuntat la ce avea mai de pret ca sa aiba in schimb poleie colorate, pentru care omoara, dispretuieste si domina pe aproapele sau. Progresul nu consta in tehnologie de ultima ora ci in cunosterea de sine.

In realitate cele doua creatii ale Bibliei, povestesc despre cele doua teorii despre care am vorbit la inceput. Prima este singura si adevarata evolutie a vietii in forma materiala, facuta de Natura, care a devenit teoria lui Darwin. A doua este manipularea si transformarea vietii in moarte de catre dumne-zeu. Acesta este teoria creationismului, adica a cuiva care a creat altceva modificand ceva existent.

Sunt multe versete ale Bibliei din care reiese clar ca sunt doua tipuri de creatii diferite una de cealalta, in special in Noul Testament. Isus ii numeste pe cei care nu sunt facuti de tatal sau “pui de vipere”, “serpi veninosi” pentru ca au un alt creator, care este diavolul, stapanul mortii. Iata cateva citate din Matei:

Matei 12/24-28” Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăţia cerurilor omului care a semănat sămânţă bună în ţarina sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină printre grâu şi s-a dus. Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină? ar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta.”

Matei13/36-37” După aceea, lăsând mulţimile, a venit în casă, iar ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicând: Lămureşte-ne nouă pilda cu neghina din ţarină. El, răspunzând, le-a zis: Cel ce seamănă sămânţa cea bună este Fiul Omului. Ţarina este lumea; sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei; iar neghina sunt fiii celui rău. Duşmanul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii.”

Ioan 8/44” Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii.”

Despre cele doua creatii diferite avem un alt paragraf in Anticul Testament, in care dumne-zeu pune o ura totala intre Eva si Sarpe. El subliniaza ca aceasta inamicitie nu va fi doar intre cele doua creaturi de inceput ale lumii, ci intre cele doua seminte ale lor. Facerea 3/15” Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul”.

Va amintiti ca in multe povestiri, ode, imnuri, Natura este descrisa ca o printesa neasemuit de frumoasa care creaza si mentine totul? Stiti de ce? Pentru ca este vie, pentru ca este eterna si cu ea acest laudaros neom nu se poate pune. Natura nu inseamna ceea ce inteleg oamenii astazi prin acest cuvant. Nu. Ea este Viata insasi. Ea creaza, mentine si daruieste totul creaturilor ei. Ea creaza viata pentru ca ea este Mama tututror. Fecioara Maria din basmul lui Isus, este ea. Natura este mama omului, stapanul de drept al acestui pamant, care a fost acaparat de fiinte nepamantene, ce se cred stapanii lui.

Oamenii cu adevarat intelepti care au cautat adevaratele izvoare ale facerii vietii ne spun ca tot ce ne inconjoara este viata. Indienii americani au fost asasinati precum animalele nu neaparat pentru a le fi luate pamanturile, ci pentru a li se pierde marea stiinta pe care o aveau despre Natura pe care o respectau.

Eminescu a fost inchis in ospiciu de nebuni deoarece nu a uitat sa vorbesca despre puterile Naturii, care ne este prezentata in scoli personificata, nicidecum ca o fiinta vie. Mitul romanilor, Miorita ne vorbeste nu numai despre cum tribul gigantilor Om, care erau adevaratii zei ai pamantului a fost manipulat, manevrat de forte obscure ca sa i se fure puterea, ci si despre adevarata creatoare a vietii. La moartea Omului pusa la cale de ceilalti doi ciobani care nu erau deloc oameni, singura care plange si sufera pentru el este Natura. “Brazi şi păltinaşi I-am avut nuntaşi; Preoţi, munţii mari, Păsări lăutari, Păsărele mii, Şi stele făclii!”. Nimeni nu a vazut ca Miorita este adevaratul mit al Omului care este ucis, iar in locul lui este creata o bestie. Omul este fiul Naturii si el moare ucis de dumne-zeul acesta. Lumea se inchina la Omul care si-a dat viata ca sa va scoata din neantul in care dumne-zeu v-a bagat. E o istorie interesanta si lunga……Va inchinati la voi insusi in loc sa fie acest dumne-zeu si hoardele sale de spirite cei care sa va linga picioarele si sa va ceara iertare pentru nedreptatea si intunericul in care l-au tinut pe propriul lor creator.

Gabriela Dobrescu-Secretele Bibliei


Sursa