Celula umană – de la carbon la siliciu





Un asemenea subiect reprezintă un prilej pentru zeci şi poate chiar sute de pagini de informaţie detaliată, ca fenomen şi proces evolutiv, noi însă ne vom rezuma la o descriere sintetică şi cât mai aproape de înţelesul fiecăruia, a posibilei transformări a celulei umane din starea sa de carbon în cea de siliciu.


Care sunt diferenţele între carbon şi siliciu?





Multe decenii până acum se considera că elementul carbon se află la baza apariţiei tuturor formelor de viaţă, şi că doar carbonul poate susţine formele de viaţă, mai ales pe cele însufleţite. Odată cu introducerea siliciului în industria eletronicii, s-a putut constata faptul că în realitate carbonul nu e atât de stabil precum siliciul. Cu toate acestea vieţuitoarele Pământului, de la amoebe şi până la balene, au la bază atomul de carbon, care are proprietatea de a construi lanţuri moleculare chiar foarte lungi, ce pot susţine formarea unui corp, nu contează dimensiunile acestuia. Ceea ce siliciul nu construieşte, dar spre deosebire de carbon, care chiar dacă realizează lanţuri moleculare lungi şi foarte lungi este fragil ca structură, siliciul realizează lanţuri moleculare solide şi foarte stabile, un exemplu în acest sens fiind una dintre variantele sale – diamantul.

Siliciul poate cristaliza deci în forme mult mai rezistente decât carbonul, deşi este foarte ciudat că ambele substanţe au pe ultimul strat, aşa cum arată tabloul elementelor al lui Mendeleev, câte 4 electroni. Însă în aceşti 4 electroni şi în structura lor stă secretul şi diferenţa dintre cele două elemente, referitor la viitoarea structură a omului spiritual ascensionat. Mulţi s-au gândit întrebându-se: „dacă voi ascensiona şi e vorba de Corpul Cristalin, pe bază de siliciu, voi deveni …cum…?”


Ce rezultă din combinaţia carbonului cu siliciul?

Deşi carbonul stă la baza formelor de viaţă de pe Pământ, el nu este nici pe departe printre primele trei elemente care sunt cele mai răspândite pe planetă. Primele şi cele mai răspândite sunt oxigenul şi siliciul. De aceea planeta are în componenţa sa straturi de roci, acestea fiind rezultatul combinării dintre oxigen şi siliciu, în diferite grade, una dintre rezultatele acestui proces fiind cristalul de cuarţ despre care ştim din cristaloterapie. Deci din combinaţia siliciului cu oxigenul iau naştere forme solide. Spre deosebire de asta, carbonul intrat în combinaţie cu oxigenul formează bioxidul de carbon, care constituie hrana vegetaţiei. Aceasta prin fotosinteză produce ruperea foarte uşor a legăturilor de carbon, dacă în combinaţie mai intervin şi alţi compuşi chimici (cum sunt prezenţi în alimente), de unde rezultă că în realitate carbonul este instabil. Aici ne putem gândi şi la ideea referitoare la fenomenul de îmbătrânire, care reprezintă în realitate o uzură provocată trupului de carbon al omului prin ingerarea de alimente care au în structura lor tot felul de compuşi chimici, mai ales în ultimii ani. Ori aşa ceva nu se întâmplă cu siliciul.


Siliciul conţine baza evoluţiei noastre spirituale





Totuşi există o ciudăţenie în privinţa acestor două elemente. Carbonul rezistă bine în contact cu apa, în sensul că legăturile carbon-carbon nu se dizolvă, pe când siliciul dacă intră în combinaţie cu apa legăturile sale atomice siliciu-siliciu se desfac mult mai uşor decât ale carbonului. Dar din punct de vedere al eficienţei, siliciul oferă mult mai multe avantaje decât carbonul, deoarece dacă nu ştiaţi, în interiorul organismului nostru există o cantitate anume de siliciu organic. Desigur că aflându-se într-o cantitate infimă în raport cu întreaga structură carbonică a corpului fizic, acest siliciu organic nu poate face prea multe pentru noi. Dar în acest siliciu organic se află începutul dezvoltării spirituale. Chiar am putea spune că datorită acestui siliciu organic, pe care-l putem spori prin consumarea de siliciu organic aflat în alimente – fructe şi legume – avem posibilitatea de a ne transforma corpul şi de a ascensiona. Deci vedem că dezlegarea acestui mare mister nu ţine de evitarea consumului obşinuit de alimente, desigur cele fără E-uri de preferat, căci în interiorul corpului nostru de carbon putem începe construirea noului corp de siliciu organic, ce aduce reîntinerirea, oprirea vârstei biologice şi permite radiaţiei spiritului să pătrundă în toate structurile subtile ale fiinţei noastre, determinând activarea tot mai accentuată a siliciului în corp, şi astfel primind radiaţie luminică din spirit, siliciul organic creşte şi formează noua structură ce permite formarea Corpului Cristalin.

Radu Ran

Sursa