ELIBERAREA DE EGO




..Nu vă mai simţiţi ofensaţi. Renunţaţi la nevoia de a avea dreptate Renunţaţi la nevoia de a avea mai mult...



Iată şapte sugestii, care să vă ajute să transcendeţi ideile adânc înrădăcinate în legătură cu importanţa de sine. Toate acestea sunt menite să vă împiedice să vă identificaţi, în mod fals, cu ego-ul plin de sine.

Nu vă mai simţiţi ofensaţi....Comportamentul celorlalţi nu reprezintă un motiv să nu mai funcţionaţi cum trebuie. Ceea ce va ofensează nu face altceva decât să vă slăbească. Dacă vă aflaţi în căutarea ocaziilor în care sunteţi ofensaţi, le veţi găsi la fiecare pas. Este lucrarea ego-ului vostru, care încearcă să vă convingă că lumea nu ar trebui să fie aşa cum este. Puteţi însă deveni oameni care apreciază viaţa, potrivindu-vă astfel cu Spiritul universal al Creaţiei. Nu puteţi atinge puterea intenţiei, fiind ofensaţi. Bineînţeles că acţionaţi pentru eradicarea ororilor din lume, care îşi au originea în masiva identificare cu ego-ul, dar rămâneţi în pace. După cum ne aminteşte „Cursul in Miracole”: Pacea este Dumnezeu, voi care sunteţi parte din Dumnezeu nu aveţi cum să fiţi acasă, decât în pacea lui. Fiinţarea este a lui Dumnezeu, voi care sunteţi parte din Dumnezeu nu puteţi fi acasă, decât în pacea lui. Fiind ofensaţi, creaţi aceeaşi energie distructivă care v-a ofensat de la început şi asta conduce la atac, contra-atac şi război.

Renunţaţi la dorinţa de a câştiga....

Ego-ului îi place foarte mult să ne împartă în câştigători şi perdanţi. Urmărirea cu obstinaţie a victoriei reprezintă un mijloc foarte sigur de a evita contactul conştient cu intenţia. De ce? Pentru că, până la urma, este imposibil să câştigi de fiecare dată. La un moment dat, tot va fi cineva mai rapid, mai norocos, mai tânăr, mai puternic şi mai deştept – şi atunci vă veţi întoarce la a vă simţi nevrednici şi neînsemnaţi.

....Voi nu sunteţi câştigurile sau victoriile voastre. E posibil să vă placă competiţia şi să vă distraţi într-o lume în care a câştiga înseamnă totul, dar nu trebuie să rămâneţi acolo, în gândurile voastre. Nu există perdanţi, într-o lume în care avem cu toţii aceeaşi sursă de energie. Tot ce puteţi spune, într-o anumită zi, este că v-aţi aflat la un anumit nivel, în comparaţie cu nivelele celorlalţi din ziua respectivă. Dar astăzi este o altă zi, cu alţi competitori şi cu noi circumstanţe de avut in vedere. Sunteţi tot aceeaşi prezenţă infinită, într-un corp care este cu încă o zi (sau cu zece ani) mai bătrân. Renunţaţi la nevoia de a câştiga, nemaifiind de acord cu ideea că opusul lui a câştiga, este a pierde. Asta este teama ego-ului. Dacă astăzi corpul vostru nu acţionează într-un mod câştigător, nu contează, atâta timp cât nu vă identificaţi complet cu ego-ul vostru. Fiţi observatorul, cel care urmăreşte şi se bucură de toate, fără să fie nevoie să câştige niciun premiu. Fiţi împăcaţi şi acordaţi asta cu energia intenţiei. Şi ironia este că, deşi nu veţi observa, vor apărea cu atât mai multe victorii de felul acesta în viaţa voastră, cu cât le urmăriţi mai puţin.

Renunţaţi la nevoia de a avea dreptate....

Ego-ul este sursa multor conflicte şi disensiuni, pentru că vă împinge în direcţia căutării greşelilor celorlalţi. Atunci când sunteţi ostili, vă deconectaţi de la puterea intenţiei. Spiritul creativ este blând, iubitor, receptiv şi lipsit de furie, resentimente sau amărăciune. Dacă renunţaţi la nevoia de a avea dreptate, în discuţiile voastre şi în relaţii, este ca şi cum i-aţi spune ego-ului: Nu sunt sclavul tău. Vreau să adopt blândeţea şi resping nevoia ta de a avea dreptate. De fapt, îi voi oferi acestei persoane o şansă de a se simţi mai bine, spunându-i că are dreptate şi mulţumindu-i pentru că m-a îndreptat în direcţia adevărului.

....Atunci când renunţaţi la nevoia de a avea dreptate, sunteţi capabili să vă întăriţi conexiunea cu puterea intenţiei. Dar ţineţi minte că, la rândul său, şi ego-ul este un luptător hotărât. Am văzut oameni care au pus capăt unor relaţii – de altfel frumoase – din cauză că au rămas agăţaţi de nevoia de a avea dreptate. Vă cer cu insistenţă să renunţaţi la nevoia generată de ego, de a avea dreptate, oprindu-vă în mijlocul unei dispute şi întrebându-vă: Vreau să am dreptate sau să fiu fericit? Atunci când alegeţi starea fericită, iubitoare, spirituală, conexiunea la intenţie vi se întăreşte. Aceste momente conduc, până la urmă, la extinderea noii voastre conexiuni la puterea intenţiei. Sursa universală va începe să colaboreze cu voi, la crearea vieţii pe care se intenţiona să o trăiţi.

Renunţaţi la nevoia de a fi superior....

A fi cu adevărat nobil, nu înseamnă a fi mai bun decât altcineva. Înseamnă a fi mai bun decât erai înainte. Rămâneţi concentraţi asupra evoluţiei voastre, având o conştiinţă constantă a faptului că nimeni de pe planetă nu este mai bun decât oricare altul. Cu toţii ne tragem din aceeaşi forţă creatoare a vieţii. Cu toţii avem misiunea de a realiza esenţa care ne este destinată – şi ne este disponibil tot ce avem nevoie, pentru a ne împlini destinul. Nimic din toate acestea nu este posibil, dacă te vezi ca fiind superior altora. Este o vorbă veche – dar, fără îndoială, adevărată – că suntem cu toţii egali în faţa lui Dumnezeu. Renunţaţi la nevoia de a vă simţi superiori, văzând cum Dumnezeu se desfăşoară în toţi. Nu îi evaluaţi pe ceilalţi pe baza felului în care arată, a realizărilor, a posesiunilor şi a altor indicatori ai ego-ului. Atunci când proiectaţi sentimente de superioritate, asta primiţi înapoi – ceea ce conduce la resentimente şi, în cele din urmă, la sentimente ostile. Aceste sentimente devin un vehicul ce vă poartă din ce în ce mai departe de intenţie. Cursul in Miracole se referă la această nevoie de a fi speciali şi superiori. A fi special conduce întotdeauna la comparaţii. A fi special se bazează pe o lipsă văzută în altcineva şi păstrată prin căutarea şi menţinerea la vedere, a tuturor lipsurilor care pot fi percepute.

Renunţaţi la nevoia de a avea mai mult....

Mantra ego-ului este mai mult. Oricât de multe aţi realiza şi aţi dobândi, ego-ul va insista că nu e de ajuns. Vă veţi afla într-o permanentă stare de efort susţinut, eliminând posibilitatea de a vă atinge vreodată ţelul. Cu toate acestea, în realitate l-aţi şi atins. Şi modul în care alegeţi să folosiţi acest moment prezent al vieţii voastre, reprezintă propria voastră alegere. Ironia este că, atunci când vă opriţi din a dori mai mult, primiţi din ce in ce mai mult din ceea ce v-aţi dorit în viaţă. Deoarece vă detaşaţi de nevoie, vi se pare mai uşor să daţi şi voi mai departe, deoarece înţelegeţi cât de puţin aveţi nevoie pentru a fi satisfăcuţi şi împăcaţi.

....Sursa universală este mulţumită cu ea însăşi, se extinde constant şi creează viaţă nouă – niciodată nu încearcă să se ataşeze de creaţiile sale, din propriile motive egoiste. Ea creează şi eliberează. Atunci când renunţaţi la nevoia ego-ului de a avea mai mult, vă unificaţi cu acea Sursă. Voi creaţi, atrageţi către voi şi eliberaţi, fără să cereţi mai mult decât vă iese în cale. În postura de om care apreciază orice îi iese în cale, învăţaţi lecţia foarte puternică pe care a predat-o Sf. Francisc din Assisi: …dăruind vei dobândi. Permiţându-i abundenţei să curgă în jurul vostru şi prin voi, vă aliniaţi la Sursa voastră şi garantaţi că această energie va continua să curgă.

Renunţaţi să vă identificaţi pe baza realizărilor voastre....

Acesta poate fi un concept foarte dificil, dacă vă gândiţi că voi sunteţi realizările voastre. Dumnezeu scrie toată muzica, Dumnezeu cânta toate cântecele, Dumnezeu construieşte toate construcţiile, Dumnezeu este sursa tuturor realizărilor voastre. Aud ce tare protestează ego-ul vostru. Oricum, rămâneţi acordaţi la aceasta idee. Totul vine de la Sursă! Voi şi cu mine suntem una! Voi nu sunteţi acest corp şi realizările sale. Sunteţi observatorul. Observaţi totul şi fiţi recunoscători pentru capacităţile pe care le-aţi acumulat. Acordaţi însă întreg creditul puterii intenţiei, care v-a adus în existenţă – şi din materializarea căreia faceţi parte. Cu cât aveţi mai puţină nevoie de a vi se recunoaşte meritele pentru realizările voastre şi cu cât rămâneţi mai conectaţi la cele şapte feţe ale intenţiei, cu atât sunteţi mai liberi să realizaţi şi cu atât mai multe ocazii vă vor ieşi în cale. Atunci când vă ataşaţi de aceste evenimente şi credeţi că voi singuri faceţi toate lucrurile respective, vă îndepărtaţi de pacea şi recunoştinţa fată de Sursa voastră.

Renunţaţi la reputaţie....

Reputaţia voastră nu stă în voi. Prin urmare, nu aveţi niciun control asupra ei. Daca vorbiţi cu 30 de oameni, veţi avea 30 de reputaţii. A vă conecta la intenţie înseamnă să vă ascultaţi inima şi să vă purtaţi, bazându-vă pe ceea ce vă spune vocea interioară că este scopul vostru aici. Dacă sunteţi prea preocupaţi cu modul în care veţi fi percepuţi de toata lumea, atunci vă deconectaţi de la intenţie şi le permiteţi opiniilor celorlalţi să vă ghideze. Aici e lucrarea ego-ului vostru. Este o iluzie care se asează între voi şi puterea intenţiei. Nu e nimic ce nu puteţi face, cu excepţia cazului în care vă deconectaţi de la sursa de putere şi vă lăsaţi convinşi de faptul că scopul vostru este acela de a le dovedi celorlalţi, cât de pricepuţi şi de superiori sunteţi, cheltuindu-vă energia în încercarea de a vă construi o reputaţie imensă printre alte ego-uri. Faceţi ceea ce aveţi de făcut, doar pentru că vă îndrumă astfel vocea interioară, cea care e mereu conectată la şi recunoscătoare faţă de Sursa voastră. Rămâneţi atenţi la scop şi detaşaţi-vă de rezultate, asumându-vă responsabilitatea pentru ceea ce este în voi – caracterul vostru.
Lăsaţi ca reputaţia să v-o dezbată alţii – asta nu are nimic de-a face cu voi. Sau, după cum spune titlul unei cărţi: Ce crezi tu despre mine, nu este treaba mea!

(Wayne W. Dyer)


Sursa