Dumitru Constantin Dulcan: Noua Știință și Noua Spiritualitate






Întreaga omenire se află astăzi în fața unor evenimente care îi pune în pericol însăși existența. Trăim așa cum gândim. Gândurile noastre sunt celulele noastre, sănătatea, longevitatea și fericirea sau nefericirea. Gândim în funcție de ceea ce știm despre noi și Univers.

Sursele de cunoaștere de care s-a dispus de-a lungul istoriei le-a constituit mai întâi experiența proprie, apoi religiile, tradițiile transmise prin succesiunea generațiilor și ulterior, dezvoltarea științelor.

Fiecărei etape istorice îi corespunde un anumit nivel de cunoaștere.

Este fără îndoială că viziunea materialistă despre lume a propulsat civilizația, îndeosebi în secolul al XX-lea, la performanțe excepționale. Comunicarea, transportul, călătoriile omului în Cosmos – sunt doar câteva argumente.

În ciuda acestor succese însă, oamenii continuă să fie victime ale războaielor, terorismului, crimelor, discriminărilor, foamei și multor boli încă incurabile.

Dacă admitem că suntem cum gândim, înseamnă că viziunea materialistă este incompletă și incapabilă de a păstra pacea în lume, posibilitățile acesteia fiind epuizate.

A gândi existența lumii și a Universului doar în termeni de materie redusă la substanță, înseamnă un recul, o întârziere în gândire de peste 160 de ani, dacă luăm ca reper momentul când Darwin a publicat opera atât de mult citată și astăzi ca pilon de rezistență al materialismului – „Evoluția speciilor” (1859).

În consecință, este nevoie de o altă gândire, o altă paradigmă care să fie în acord cu noile progrese în cunoaștere.

Dispunem acum de achiziții științifice care zdruncină din temelie concepția materialistă despre lume, incluse în sintagma de Noua Știință.

Vom enumera succint doar câteva dintre acestea

Fizica modernă ne spune că nu există materie în sensul de substanța solidă la nivelul profund al acesteia, ci doar un câmp de energie format din cuante sau pachete de energie sub formă de unde non-fizice, non-localizate, invizibile, aflate într-o continuă mișcare sau vibrație. Prin proiecție în lumea noastră, particulele subatomice dau formele cunoscute. Această mișcare perpetuă este întreținută de ceea ce Max Planck, marele mentor al fizicii cuantice, a numit „Mintea materiei”, iar noi am numit-o „Inteligența materiei”.

Lumea vizibilă, concretă, este expresia convertirii undelor invizibile în realitatea pe care o percepem prin simțurile noastre. Putem spune că noi suntem rezultatul impactului a două minți – mintea cuantică și mintea umană. Suntem, în alți termeni, co-creatori de realitate materializând-o dintr-o infinitate de posibilități latente, în funcție de capacitatea noastră de percepție, de instrucția pe care o avem și de interesele noastre.




În universul cuantic nu există separabilitate ci o continuă interconexiune sau interdependență datorită căreia orice acțiune exercitată într-un punct, pozitivă sau negativă, se reflectă asupra întregului. Înțelegem de ce suntem cu toții incluși într-un univers interconectat și de ce orice gând sau acțiune se propagă până în cel mai îndepărtat punct din Univers după cum spunea Werner Heisenberg.

Înțelegem și de ce prin gândurile și acțiunile noastre influențăm, în funcție de semantica acestora, la modul benefic sau nociv pe semenii noștri, mediul ambiant sau cosmic, într-un cuvânt de ce tulburăm sau dimpotrivă facilităm fiziologia sau funcționalitatea lumii.

Interpretând în același sens, noi suntem efectul celor ce ne preced și cauza celor ce ne succed.

Un alt domeniu care aduce informații neașteptat de interesante și de utile, se referă la științele neurocognitive. Surprinzător, acestea vin să completeze în mod fericit datele din fizica cuantică.

În funcționalitatea sa, creierul pare să respecte, ceea ce am numit în anul 2008 un cod etic. Cuvintele, sentimentele și acțiunile cu o conotație pozitivă și negativă sunt procesate în arii diferite din creier. Se face deci, o selecție pe criterii de ordin etic. Este evident că o astfel de selecție îi aparține conștiinței, adică acelei entități care transformă unda cuantică invizibilă în realitatea noastră sensibilă.



Din fizica actuală știm că, în același timp cu gândul se emite și câmpul de energie care îl materializează. Este forma care se propagă în spațiu, asemenea oricărui câmp de energie și exercită efecte, în funcție de semnificația sa etică, favorabile sau nocive, după cum am mai spus.

Același gând va exercita la nivelul organismului efecte de ordin biochimic, endocrin, genetic, imunologic, etc.

Observăm că este o asemănare surprinzătoare între modul de funcționare a creierului și codurile etice de comportament, indiferent de sorgintea lor. Mai mult, în funcție de ceea ce gândim, creierul uman se modelează, se reorganizează biochimic și anatomic într-un timp foarte scurt – de ordinul secunde, minute, ore sau zile în noi conexiuni și noi rețele neuronale. Schimbând gândirea, schimbăm creierul și destinul – fenomen care nu se întâmplă cu nici un alt organ din corpul nostru.

Această funcționalitate pe criterii etice este gestionată sub impactul conștiinței, ram al conștienței primare de la nivelul câmpului cuantic. Este instanța care stabilește dihotomia dintre Bine și Rău, între sănătate, starea de bine, de fericire, de bucurie prin chimia dezvoltată de semantica gândurilor noastre și între furie, depresie, agresivitate și boală ca urmare a efectelor nedorite.

Înțelegem acum că dacă până în anul 1999 când au fost inițiate aceste studii de Neurofiziologie de către R. Davidson la Institutul de Științe Afective de la Universitatea Wisconsin – Madison, recomandarea unui comportament decent era doar o convenție socială, în prezent constatăm că această condiție este înscrisă în biologia noastră, în codul nostru genetic.

Avem astfel, prin aceste studii recente, explicația științifică a necesității de elevare, de spiritualizare a conștiinței, de o altă paradigmă, cu alte cuvinte, avem nevoie de o Nouă Spiritualitate.

Înțeleg prin sintagma de Noua Spiritualitate, necesitatea de a cultiva acele valori etice care permit protejarea propriei sănătăți și promovarea unei armonii sociale într-o lume a diversității sociale, economice, etnice, biologice, psihologice și mai ales religioase.

O numesc Noua Spiritualitate pentru că se sprijină pe ultimele date ale celor mai noi științe.

Pentru eliminarea contradicțiilor care s-au manifestat în științele cu impact social, este necesară o revizuire a tuturor reperelor pe care s-a bazat până acum civilizația umană : materie, energie, viață, moarte, univers, sens al existenței, relații interumane, modele sociale. Este nevoie de redefinirea conceptelor de om, de spiritualitate, de religie, de justiție umană etc.

Se constată în prezent o creștere a interesului manifestat de tot mai mulți oameni de știință din întreaga lume pentru spiritualitate.

În perioada 7-9 august 2014, la Tucson, în Arizona a fost organizată o întâlnire științifică de către Universitățile Columbia și Arizona la care au fost prezenți cercetători din domeniile biologiei, neuroștiințelor, fizicii moderne, psihologiei, psihiatriei, sociologiei etc.

Conferința a lansat un „Manifest pentru o știință post-materialistă” în care s-a pledat pentru validitatea conceptelor de Conștiință și Spiritualitate în înțelegerea realității.

Sunt organizate de asemenea o serie de conferințe internaționale pe teme de spiritualitate (Praga, Berlin, Moscova etc.)

Noua Spiritualitate, prin programul pe care îl propunem este menită, dincolo de nevoia unei Păci la nivelul întregii omeniri, să ne apropie tot mai mult de Adevărul despre noi ca ființe neliniștite pe planeta Pământ.

Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Sursa: Departamentul de Știință și Spiritualitate